-
Concept
-
Figurativul. Mod de utilizare
Proiectul „Figurativ si figura in arta romaneasca tanara” a aparut si s-a dezvoltat bazandu-se pe trei factori esentiali. Este vorba mai intai de premisa, asumata oarecum ca statement fundamental, a emergentei unei generatii tinere de artisti romani cu remarcabil potential conceptual si tehnic, care opteaza cu succes pentru utilizarea mediilor traditionale bidimensionale si a registrului figurativ de constructie a imaginii si care se anunta, cel putin unii dintre ei, capabili sa participe convingator si competitiv la viata artistica internationala. In al doilea rand, proiectul a incercat sa fie expresie (cred, coerenta) a convingerii coordonatorului sau ca un dialog vizual si conceptual direct, asa cum se realizeaza acesta in cadrul expozitiei de grup, poate fi o modalitate eficienta si onesta de a oferi un suport pentru o analiza comparativa in care disputa de orgolii si falsele mituri sa fie substituite de argumentatia fundamentata pe lucrarea de arta propriu-zisa. In fine, prezentul proiect este expresie deopotriva a vointei si a capacitatii Universitatii de Arta si Design din Cluj de a se implica semnificativ si cu o pronuntata tendinta educativa in viata culturala romaneasca, vointa si capacitate ce se probeaza inclusiv prin generoasa disponibilitate de a credita prin implicare demersul curatorial propus, disponibilitate manifestata deopotriva de prestigioasele institutii partenere publice sau private si de catre artisti.
Utilizarea figurativului in arta romaneasca tanara include doua modalitati principale de punere in joc a acestuia, moduri de angajare a respectivului registru care sunt subintinse de cele doua concepte expozitionale ipostaziate in „Retinal / seductie” si, respectiv, „Frumoasa si bestia”. Caracterul fundamental vizual, senzorial al picturii si posibilitatea imaginii de a fi concomitent vizual atractiva, retinal seducatoare adica si generatoare de conceptualizare si de reflectie sunt prezumtiile implicite ce constituie liniile de forta ce coaguleaza una dintre aceste tendinte. Violenta – de la cea a mesajului explicit la cea a cromaticii, de la violentarea suprafetei colorate la violentarea subversiva a spatiului de expozitie – este numitorul comun cel mai evident al artistilor subsumati celei de a doua tendinte. Dar, dincolo de „bestie”, violenta semnaleaza totodata protestul, iar protestul nu isi are ratiune de existenta fara speranta, admisa constient sau nu, ca nu e totul iremediabil pierdut: speranta, romantica de sorginte, ca bestialitatea lumii mai poate inca sa ascunda sau mai poate inca lasa loc si unei prezumtive, poate iluzorii, frumuseti. Modul de utilizare a figurativului se arata astfel a fi nu doar o optiune formala (si prin urmare structura curatoriala propusa nu e doar una formalista), varianta stilistica pentru care se opteaza de catre unul sau altul dintre artisti implicand deja din start o bazala pozitionare conceptuala.
Suspiciunea fata de pictura – sau grafica, sau sculptura, sau chiar fotografia uneori – frumoasa, mai exact fata de lucrarile de arta care se manifesta in aria unui mediu traditional de productie si isi asuma totodata la modul intrinsec o miza vizual estetica, seamana teribil cu clasica suspiciune mai mult sau mai putin misogina, mai mult sau mai putin tematoare, fata de femeia frumoasa: retinal „devorate” si atragatoare, ambele tipuri de obiecte ale perceptiei nasc prezumtia ca sunt lipsite de capacitatea de a articula concepte, de a se constitui in semnificant sau vehicol de idei sau cel putin de idei valide.
Lucrarile si artistii din „Retinal / seductie” par sa fie total indiferenti fata de posibilitatea unei asemenea suspiciuni indreptate asupra lor. Nu e o indiferenta aroganta, ci una mai degraba detasata, fara sa fie tampa. Picturile din expozitie vor sa atraga si sa fascineze ochiul, sa isi asume un statut vizual de eye-stopper si sa cointereseze participativ sensibilitatea senzoriala si imaginatia / imaginarul. Fluxul temporal se suspenda, curgerea secundelor se opreste intr-o imagine, momentul captureaza atentia parca intentionat pentru a taia respiratia. Imaginile transforma momentele intr-o realitate cvasi-tactila: fie momentul – snapshot al scrutarii unui spatiu de presupusa sociabilitate, in care totusi asa-zisul personaj cheie e banal si singur (Marius Bercea) sau in care sociabilitatea e din start desemnata ca iluzorie si singuratatea se traieste in grup (Mirela Craciun), fie acela relevant pentru perceperea unei arhitecturi fizice si mentale a societatii (Serban Savu). Este oferita clipa in care banalul obiect privit devine obiect obsesional, pasional transferat in imagine (Florin Ciulache) sau este propusa secventialitatea, secunda dublata ca sa constituie o naratiune, ea insasi moment intr-o alta multitudine de posibile povesti (Roman Tolici). Forta de seductie a imaginii semnaleaza potentialul de seductie al obiectului sau al gestului, prezenta uneori hipnotica si capabila sa produca derapajul psihologico – perceptiv sau hermeneutic in fantasmagoric, psihedelic sau sentimentalul cel mai natural si mai cald uman, fara a exclude precizia unui realism acerb (Oana Farcas). Chipul – imagine se contureaza torturat cu rafinament si se da ochiului prin intermediul unei precise elegante tehnice (Kudor Duka István), iar visul irumpe in simplitate obiectuala inselator decorativa (Iuliana Valsan).
In „Frumoasa si bestia”, campul mesajului politic protestatar este cu incisivitate si totusi naivitate (si termenul nu trebuie inteles aici in acceptia sa peiorativa) acoperit de lucrarile lui Tara, care se arata din nou a fi in esenta un manipulator de imagini si cuvinte, simplu in fond, dar de o inteligenta proaspata si acuta. Registrul metafizic, de nuanta tragica, este vizat de lucrarile lui Alexandru Radvan, care vadeste o capacitate impresionanta de a stapani, coordona si coagula itemi expresivi antagonici: finetea si monumentalismul, lirismul si istoricismul, bestialitatea si nobletea. In vreme ce realismul lui Gorzo mixeaza tematica unui rural romanesc contemporan si totusi pseudo – atemporal cu subtile trimiteri la o complexa tematica a sexualitatii si a maternitatii, acela al lui David Istvàn, atingand zona imaginii de tip mediatic, se constituie in parghie stilistica pentru exhibarea spectaculoasa a constientizarii unei violente paroxistice si implacabile care pare sa modeleze contextul general al vietii sociale de astazi. Marius Jucan, singurul debutant din proiect, isi asuma visceralul ca emblema bipartita, ca memento mori si marca a unui intempestiv vitalism in acelasi timp. De tenta gothic, un filon suprarealist se poate detecta la el, aceeasi ascendenta amprentandu-le usor si pe Suzana Dan sau Simona Vilau. Pe cele doua le apropie si tipul de cromatica axata pe contrastul violent, dar, daca la cea din urma atmosfera frizeaza psihanaliticul si fantasma, la Suzana Dan gasim un cinism abrupt in haine de falsa, scrasnita feerie, un dionisiac nevrotic de conotatie kitsch. In fine, Mircea Suciu foloseste o pictura de rigoare tehnica remarcabila pentru a juxtapune si asimila omul fara chip halcii de carne, o carne care nici macar nu mai sta pentu natura salbatica si libera, ci devine imagine a mortii aseptice, o carne care se transeaza, se cantareste si se vinde, ramanand totusi orgolioasa in frumusetea si paradoxala ei prospetime.
Face-off – ul Bucuresti / Cluj pe care il propun foarte deschis expozitiile vadeste tocmai ca a clasifica artistii figurativi ai generatiei vizate in „bucuresteni” si „clujeni” devine azi, daca nu inoperant, oricum destul de irelevant din punct de vedere conceptual. Nu e adevarat spre exemplu, la modul generalizant, ca artistii de formatie bucuresteana sunt politic si social reactivi, iar clujenii rafinat indiferenti la asemenea aspecte ale realitatii: Tara si David István sunt clujeni, iar bucurestenii Radvan, Vilau si Valsan sunt probabil cei mai „apolitici” artisti din proiect. Nu e adevarat, privind lucrurile in aceeasi maniera, ca bucurestenii sunt „stridenti”, iar clujenii „retinuti” cromatic: vedem printre bucuresteni un Gorzo mai degraba subtil coloristic, un Radvan aproape minimalist si liric, o Mirela Craciun manevrand abil griurile, iar printre clujeni un Tara brutal, un Jucan dionisiac in contraste, un David metalic si sangvin deopotriva. Ce e adevarat este tocmai ca tendintele stilistice decelate in cadrul proiectului curatorial de fata pot ralia vizual artisti din ambele „scoli”; tocmai ca o clasificare, o comparatie sau o judecata de valoare intre doi artisti, sau chiar, daca se doreste, una in bloc, intre „clujeni” si „bucuresteni” nu pot fi rezolvate aprioric prin argumente geografice sau stilistico-geografice.
Printre alte multiple modalitati de constructie de imagine, figurativul bidimensional (pictural sau grafic, in cazul lucrarilor din expozitiile prezentate) este unul dintre jocurile de limbaj pe care un artist le poate angaja in mai amplul joc de limbaj care e arta contemporana. Ar fi complet gresit sa se inteleaga actualul proiect ca o incercare de legitimare a unui sector de productie artistica, iar aceasta in primul rand pentru ca nu a plecat nici un moment de la teama sau de la banuiala vreunei ilegitimitati artistice a respectivului sector. Nici nu s-a dorit, pe de alta parte, sa se constituie un manifest al figurativului bidimensional ca si cale regala sau ca si unica abordare valida a artei romanesti contemporane. „Figurativ si figura in arta romaneasca tanara” a vrut sa constate, sa sintetizeze relevant si sa ofere o posibila baza de lucru pentru un discurs critic referitor la domeniu care sa faca dovada unei reflectii critice mai coerente, mai concret argumentate si mai lipsita de clasicele deja pozitii teoretice clare, temeinice si prea des neatente la productia artistica in sine.
Bogdan Iacob
|
-
Proiectul “FIGURATIV ŞI FIGURA ÎN ARTA ROMANEASCA TANARA” a fost realizat cu sprijinul financiar al FONDULUI CULTURAL NATIONAL, fiind unul dintre cele 92 de proiecte care au obtinut finantare din partea acestei institutii în prima sesiune de concurs de proiecte culturale organizata de catre Administratia Fondului Cultural National la sfarşitul anului 2005. În organizarea şi derularea proiectului, UNIVERSITATEA DE ARTA ŞI DESIGN DIN CLUJ NAPOCA a beneficiat de asemenea de suportul profesional al partenerilor, respectiv ANAID ART GALLERY BUCUREŞTI, MUZEUL NATIONAL BRUCKENTHAL SIBIU şi ASOCIATIA ATELIER DESCHIS MIERCUREA – CIUC. Proiectul curatorial (coordonat de catre asist. univ. Bogdan Iacob) a reunit 16 dintre artiştii romani ai generatiei tinere, din Bucureşti şi din Cluj, ale caror lucrari au dat substanta celor doua sectiuni / expozitii, respectiv „Retinal / seductie” (artişti – Marius Bercea, Florin Ciulache, Mirela Craciun, Oana Farcaş, Kudor Duka Istvan, Şerban Savu, Roman Tolici, Iuliana Valsan) şi „Frumoasa şi bestia” (artişti - Suzana Dan, David Istvan, Dumitru Gorzo, Marius Jucan, Alexandru Radvan, Mircea Suciu, Sorin Tara, Simona Vilau).
-
Fiecare dintre cele doua expozitii a beneficiat de cate patru vizionari, dupa urmatorul calendar:
- Sibiu, Muzeul National Bruckenthal
- „Retinal / seductie”, 14 – 20 septembrie 2006
- „Frumoasa şi bestia”, 22 – 28 septembrie 2006
- Cluj-Napoca, Galeria Casa Matei
- „Retinal / seductie”, 2 – 7 octombrie 2006
- „Frumoasa şi bestia”, 9 – 14 octombrie 2006
- Miercurea Ciuc, Muzeul de arta contemporana K.O.K.E.M.
- „Retinal / seductie”, 2 – 7 noiembrie 2006
- „Frumoasa şi bestia”, 8 – 12 noiembrie 2006
- Bucureşti, Galeria Anaid
- „Retinal / seductie”, 14 – 19 noiembrie 2006
- „Frumoasa şi bestia”, 21 – 26 noiembrie 2006
|
Pagina personala
