-
Date identificare proiect
-
Programul: Capacităţi Modulul I, COMPETITIA 2008
Tipul proiectului: Pi-CD (Investitii)
Domeniul prioritar PN II: 9.5
Titlul complet al propunerii: Laborator mobil pentru investigarea ‘in situ’ a operelor de artă din patrimoniul cultural românesc
Finantare: 2.000.000 lei
-
Echipa proiectului
-
Petrescu Ioan – Director proiect
Sbârciu Ioan
Solovăstru Radu
Mureşan Theo
Pop Daniel
Ienei Doina
Gui Oana
Chesuţ Angela
Todor Florin
Bugnariu Mia
Vălean Gabriela
|
-
Rezumatul proiectului
-
Prezentul proiect intitulat Laborator mobil pentru investigarea ‘in situ’ a operelor de artă din patrimoniul cultural românesc îşi propune realizarea în cadrul Secţiei de Conservare şi Restaurare a Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca a unui laborator mobil, dotat cu aparatură modernă, în conformitate cu standardul occidental de cercetare în acest domeniu, în vederea investigării ‘in situ’ şi actualizării datelor ştiinţifice asupra operelor de artă aparţinând patrimoniului cultural românesc, în concordanţă cu exigenţele Comunităţii Europene în domeniul patrimonioului cultural. Necesitatea proiectului este dictată de actualii factori economici, de diversitatea formelor de proprietate imobiliară, de lipsa unei inventarieri complete şi a unei situaţii reale privind starea actuală a monumentelor de patrimoniu din România. Refereanţialul cercetării porneste de la constatarea ca nu există o bază de date ştiinţifică care să conţină indicii clare privind natura pigmenţilor folosiţi, prezenţa sau absenţa lianţilor utilizaţi în tehnicile vechi, structura şi compoziţia straturilor de preparaţie (grunduri, stratul de intonaco, de arriccio etc.). Realizarea unui asemenea laborator mobil are în vedere executarea numeroaselor tipuri de analize de investigare pe teren, a căror interpretare să poată evidenţia tabloul complex al impactului factorilor agresivi cauzaţi de trecerea timpului, asupra operei de artă. Necesitatea studierii in situ este reclamată de dimensiunile mari ale unor obiecte de patrimoniu cultural, aşa cum este cazul picturilor murale. Asemenea studii pe teren includ analize reflectografice cu raze X, infraroşii, ultraviolete, preluare şi prelucrare de imagine, etc. Datorită lipsei unei aparaturi adecvate, frecvent se recurge la o apreciere sumară, după care se execută lucrări de restaurare pe baza unei informaţii insuficient documentate, care pot compromite definitiv o operă de patrimoniu.
Aderarea ţării noastre la UE trebuie să fie însoţită nu numai de adoptarea legislaţiei dar şi a metodologiei occidentale de studiu a operelor de artă ce aparţin patrimoniului cultural românesc recunoscut şi intrat sub protecţie UNESCO, precum şi a celor care urmează a fi propuse spre a fi recunoscute şi a dobândi acest statut. Întrucât profilul secţiei de Conservare–Restaurare din cadrul Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca este conservarea şi restaurarea picturilor murale (tehnica a fresco şi tehnica a secco) şi a picturilor pe suport de lemn (icoane), investigarea ‘in situ’ a bisericilor fortificate săseşti şi a bisericilor din lemn constituie unul din motivele pentru care se propune prezentul proiect. Prin realizarea unui asemenea laborator mobil, prevăzut cu aparatură modernă de analiză non-invazivă pe teren, s-ar putea aduce contribuţii ştiinţifice valoroase privind studiul ‘in situ’, al bisericilor din lemn din Transilvania şi al bisericilor săseşti fortificate, contribuind la efortul naţional de inventariere şi alcătuire a unei baze de date ştiinţifice privind materialele originale constitutive ale operei de patrimoniu şi starea ei actuală de conservare, acestea ar putea furniza metodologiile actuale şi corecte privind restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural naţional şi includerea lui în cadrul patrimoniului cultural mondial UNESCO. Acest laborator mobil permite monitorizarea periodică, în timp, a monumentelor şi a obiectelor de artă la care s-au facut intervenţii de conservare şi restaurare, precum şi studiul interacţiunii între materiale originale şi materialele utilizate ulterior. Această monitorizare poate semnaliza necesitatea unor intervenţii de urgenţă, evidenţiind gradul de compatibilitate sau incompatibilitate a unor intervenţii anterioare de conservare-restaurare. Monitorizarea se poate simplifica prin implementarea instrumentatiei virtuale si a tehnicilor moderne de clasificare, cu ajutorul retelelor neuronale. Comprimarea informatiei vizuale, in vederea stocarii, se va face prin metode matematice (transformata Wavelet).
-
Deviz proiect
-
|
Pagina personala
